Matilda-Maria Feliksovna Kșesinskaia (1872−1971), cunoscută drept prințesa Romanovskaia-Krasinskaia după căsătoria cu Marele Duce Andrei Vladimirovici, a fost o balerină rusă de origine poloneză, prim-balerină a Teatrelor Imperiale din Sankt Petersburg. După Revoluția Rusă a emigrat în Franța, unde și-a deschis o școală de balet în cadrul căreia s-au format unele dintre cele mai celebre staruri ale baletului din secolul al XX-lea: Margot Fonteyn, Alicia Markova, Tatiana Riabușkina, Tamara Tumanova și Maurice Béjart.
Născută în Rusia țaristă, într-o familie de artiști, Matilda Kșesinskaia a studiat baletul de la o vârstă fragedă, dovedind un talent ieșit din comun. În cadrul spectacolului de debut s-a făcut remarcată nu doar de către țar și de către țarină, profund impresionați de măiestria sa, ci și de către țarevici, care a fost de-a dreptul vrăjit de frumusețea ei. Între cei doi tineri s-a înfiripat o poveste de dragoste romantică și tragică, deopotrivă, care a durat mai bine de trei ani, până când Marele Duce s-a logodit cu viitoarea împărăteasă Alexandra.
Autoarea își descrie într-un mod plin de culoare cariera, prieteniile și dușmăniile, dar și amorurile, căci a fost iubita lui Nicolae al II-lea și a doi Mari Duci, dintre care unul, Andrei Vladimirovici, vărul ultimului țar, i-a devenit soț.
Dragoste și trădare, lux aristocratic și sărăcie lucie, război și pace – această poveste le are pe toate, reușind să captiveze și, totodată, să deschidă o fereastră spre una dintre cele mai fascinante perioade din istoria Rusiei: ultimele decenii ale imperiului și Revoluția Roșie care a adus sfârșitul unei lumi.