Coperta noua
Scrierea domnului Marius Albert Neguț este o invitație pentru generațiile de astăzi la o pură imaginație, la o re-construire și o de-construire a trecutului apropiat al României, prin prisma personajelor sale fictive, menite să încarneze amintiri ale unor oameni care au trecut și au trăit în Epoca de Aur. Îngerii rătăciți din carte sunt personaje dezbrăcate de propriile caracteristici fizice (ceea ce le conferă o universalitate incredibilă) care imită, copiază «modele» ale păturilor sociale din perioada regimului comunist. Poveștile acestor «rame» ale unor foste individualități (căci comunismul a reușit întru totul să mutileze, să flageleze orișicare individualitate pentru a o putea așeza, alături de semenii săi, pe o bandă rulantă cu destinația: pierzanie) nu sunt goale însă. Poveștile lui Ursu, protagonist al romanului, și ale Lianei sunt amintiri vii încrustate într-o istorie nescrisă a României, înfigându-se însă adânc în pătura psihică a celor care au trăit acele momente ale pierderii identității de sine și a dizolvării ineluctabile în eter. Din acest punct de vedere, romanul Îngeri rătăciți este unul fundamental melancolic, pe alocuri distopic pentru cei care provin din generația post-traumă, și unul esențial pentru ceea ce Marianne Hirsch numește post-memorie.
Prin urmare, Marius Albert Neguț are meritul de a fi ajutat la formularea unei post-memorii, a unui adjuvant pentru generațiile noi de a înțelege și pricepe fenomenul reprezentat de regimul comunist. Într-o perioadă când «a gândi cu mintea ta este o nebunie» – G. Liiceanu, scriitorul oferă publicului larg o panoplie vetustă a amintirilor re-construite din Epoca de Aur, contribuind astfel la memoria colectivă. Tinerii, citind, vor putea evita greșelile trecutului, vor putea să își asume traumele trăite de predecesorii lor și vor fi luminați pentru a schimba în definitiv viitorul.”
Emanuel Lupașcu Doboș